Prevederi cu privire la contractele şi condiţiile de muncă din Portugalia

În Portugalia există mai multe tipuri de contracte de muncă, astfel:

a. Contract de muncă pe perioadă nedeterminată

b. Contract de muncă pe perioadă determinată: Acest tip de contract durează în general 6 luni, deşi poate fi şi mai mic (în situaţii specificate de lege) sau mai mare, până la un maxim de 6 ani (incluzând reînnoirile).

c. Contract de muncă cu durată nespecificată: durează atât timp cât este necesară înlocuirea unui lucrător absent sau pentru a finaliza o activitate, proiect, muncă.

d. Contract de muncă parti-time: corespunde orelor de muncă săptămânale sau mai puţin de 75% din orele lucrate integral în circumstanţe comparabile.

Contractele de muncă

Legea portugheză prevede ca toate tipurile de contracte de muncă enunţate mai sus să fie întocmite în scris. Această prevedere nu este aplicabilă şi în cazul contractelor pe durată nedeterminată.
Contractul de muncă trebuie să cuprindă:
-numele angajatorului;
-numele angajatului;
-obiectul contractului, incluzând ocupaţia/sarcinile ce vor fi îndeplinite;
-durata contractului, incluzând perioada de probă;
-locul de desfăşurare a muncii;
-salariul şi alte beneficii.

Angajatorul trebuie să furnizeze angajatului în scris cel puţin următoarele informaţii: datele de identificare ale societăţii, locul muncii, categoria profesională, data de la care este valabil contractul de muncă, durata contractului; durata concediului de odihnă anual, durata preavizului, valoarea şi frecvenţa remuneraţiei, orele de muncă zilnice şi săptămânale, contractul colectiv de muncă aplicabil. Acest document trebuie înmânat angajatului la începutul primelor 60 de zile de derulare a contractului.

Dacă oricare din aceste informaţii se modifică, angajatorul trebuie să informeze în scris angajatul despre acest lucru, în timp de 30 de zile de la data modificării. Această obligaţie nu apare atunci când modificarea se datorează legii, contractului colectiv de muncă aplicabil sau regulamentului intern al societăţii.

Salariul

Tuturor salariaţilor le este garantat un salariu minim, respectiv salariul minim la nivel naţional, care este stabilit anual prin legi speciale. În anul 2006 acesta a fost de 385,90 euro.
Pe lângă salariul lunar, mai pot fi plătite şi o alocaţie de hrană şi una de transport.
Angajaţii au dreptul la un bonus de Crăciun, egal cu un salariu lunar, care trebuie să fie plătit până la 15 decembrie a fiecărui an, şi la vacanţă plătită, egală cu salariul pe care l-ar fi primit dacă ar fi lucrat. În plus faţă de aceastea, angajaţii au dreptul la un bonus de vacanţă.

Timpul de muncă

Ziua de muncă obişnuită nu poate depăşi 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână. În baza contractelor colective de muncă, orele de lucru pot creşte cu maximum 4 ore, dar durata săptămânală de muncă nu poate depăşi 60 de ore.
Ziua de muncă trebuie întreruptă de o pauză nu mai mică de o oră şi nu mai mare de două ore, aşa că lucrătorii nu trebuie să muncească mai mult de cinci ore consecutiv.
Lucrătorilor li se garantează un minim de 11 ore de repaus continuu între două zile consecutive de muncă. Aceasta nu se aplică activităţilor caracterizate de necesitatea asigurării unui program de lucru continuu (spitale, porturi, aeroporturi, telecomunicaţii etc.).
Lucrătorii sunt obligaţi să lucreze suplimentar numai din cauze justificabile. Femeile care sunt însărcinate sau ai căror copii au sub 12 luni nu trebuie să facă ore suplimentare.
Prestarea unei munci suplimentare îndreptăţeşte angajatul la următoarele măriri referitoare la plată: 50% din plată pentru prima oră, 75% pentru următoarele ore. Munca suplimentară la sfârşit de săptămână sau în timpul vacanţelor publice îndreptăţeşte lucrătorul la o mărire cu 100% pentru fiecare oră de muncă efectuată.

Munca prestată între 22.00 şi 07.00 a următoarei zile se consideră muncă de noapte. Munca de noaspte se plăteşte cu 25% mai mult decât munca echivalentă prestată în timpul zilei.

Materialul este elaborat pe baza informaţiilor publicate pe portalul EURES.